In this article’s a suggestion: A mixed metaphor is just what it sounds like—a mix of two unrelated metaphors.
. But the power of a combined metaphor—like all metaphors—is its capacity to delight and shock readers and to problem them to maneuver past notions of “proper” or “incorrect” metaphors.
Some cognitive Students have attempted to take on board the concept unique languages have evolved radically diverse principles and conceptual metaphors, while others keep towards the Sapir-Whorf hypothesis. German philologist Wilhelm von Humboldt contributed noticeably to this debate on the relationship concerning tradition, language, and linguistic communities.
Some latest linguistic theories keep that language developed from the aptitude on the brain to build metaphors that website link steps and sensations to Seems.[5]
By asserting that the globe is often a stage, Shakespeare makes use of factors of comparison concerning the whole world along with a stage to Express an knowledge with regard to the mechanics of the world and also the conduct in the persons within just it.
“Su sonrisa, sol para mi vida”: En este caso la sonrisa es el tenor true, y de manera imaginaria se hace referencia al sol, ya que representa luz y alegría para la vida de la persona.
Această metaforă presupune o comparația inițială: luna ca o regină moartă a nopții, comparație bazată pe două similitudini: paloarea astrului și a unei ființe moarte, unicitatea lunii pe cerul nopții și prezența ei dominantă față de celelalte corpuri cerești, însuși care apare și în alte poezii ale lui M. Eminescu. De exemplu, în Scrisoarea I:
“Los zafiros luminosos que tiene tu rostro”: Aunque no se menciona, esta metáfora hace referencia de manera implícita a los ojos de la persona.
La metáfora es una figura literaria o retórica que traslada el significado de un concepto o elemento a otro y establece entre estos dos elementos una analogía.
This sort of metaphor is frequently located in tunes and poetry. Inside a renowned illustration from Shakespeare, Romeo compares Juliet to your Solar over numerous strains.
Metaphors can be a form of figurative language, which refers to text or expressions that signify anything various from their literal definition.
Sus ojos eran luceros; los luceros eran esperanzas; las esperanzas, caballos que llevaban el carro de este amor. (Interpreta la mirada de la persona amada como una luz esperanzadora que sirve de guía en el camino de la vida y del amor)
Primerjalna teorija metafore ima svoje korenine prav tako v antiki, pri Aristotelu, Ciceronu in Kvintilijanu. Podobno kot Aristotel je tudi Ciceron zatrdil, da je metafora velik okras govora. Njegov učenec Kvintilijan je o metafori pisal v osmi knjigi svojega obsežnega dela Institutionis oratoriae in bil prav tako prepričan, da metafora zapolnjuje leksikalno praznino ali pa je v funkciji stilnega okrasa. Metaforo je imel za najlepši trop in dar narave, obenem pa je posvaril, da pogosta raba metafor lahko povzroči nejasnost govora, da je potrebno paziti na metafora ustreznost metafor, da morajo delovati naravno in ne smejo biti vulgarne.
Več kot dvatisočletna zgodovina teorije metafore sega k Aristotelu, ki je o metafori pisal v Poetiki in Retoriki. V 21. poglavju njegove Poetike beremo, da je metafora »prenos pomena na neko drugo besedo, in sicer ali od splošnega (roda) na neko vrsto ali od neke vrste na splošno (rod) ali od ene vrste na drugo vrsto ali po analogiji«.